Pesti nemaivazuti adusi la suprafata de Tsunami

Seminte pentru pescuitul crapului

Hrisca

         Este o samanta putin mediatizata in pescuitul crapului, rezultatele obtinute la nadirea cu hrisca pot oferi mari surprize. Semintele de hrisca au un gust foarte bun, usor dulceag si sunt foarte hranitoare. Hrisca are un continut de cca 70% glucide, 12% proteine (cu un continut ridicat de lizina si metionina), 2% lipide si importante cantitati de vitamina B complex si vitamina P. 
           Parca sunt putin mai bune daca sunt intai fierte si apoi lasate la fermentat. 

Sorgul

          Este o samanta plina de substante hranitoare, spre exemplu porumbeii hraniti cu sorg cresc mult mai bine si sunt mult mai sanatosi decat cei crescuti cu porumb sau alte seminte.  
          O reteta super buna testata primavara: 1 kg spartura de porumb mare, 1 kg hrisca, 1 kg sorg, 1 kg canepa. Se pun toate semintele in apa clocotita si se lasa cca 12 ore apoi se adauga 100 ml melasa, 2 lingurite de sare, 200 ml afinata, 100 ml CSL. Se amesteca bine si se lasa intr-un loc mai caldut inca 12 ore, de preferat intr-un recipient bine inchis. Se foloseste primavara, pe apa mica, langa stuf cu rezultate spectaculoase cantitativ dar fara bucati record.

Rapita

          Rapita este o samanta asupra careia nu se face mare valva dar este un ingredient senzational in nadirea crapului. Semintele de rapita sunt excelente de amestecat in nada, bogate in uleiuri , pot fi folosite in orice cantitati fara teama, putin prajite miros mult mai puternic.       Sunt cativa pescari foarte renumiti care nadesc si cu 30-40 de kg de seminte de rapita odata. 

Mazarea uscata

         Bogata in hidrati de carbon, lipide, fosfor, fier, potasiu, vitaminele A, B, C, amidon si zaharuri mazarea uscata este si un ingredient de gust in amestecul de seminte. 
          Contine în cantitati crescute proteine, tiamina, riboflavina, nicotinamida, caroten. 
 

Lintea

         Este bogata în proteine, amidon, celuloza, saruri minerale. Contine caroten, tiamina, riboflavina. Este si foarte buna la gust, inmuiata cu putina zeama de lamaie si o lingura de sare / kg de seminte a dat rezultate foarte bune pe timp de vara. 

Soia

          Boabele de soia sunt pline de proteine si au un miros foarte apetisant daca sunt putin prajite. Un procent de 25% seminte de soia intr-un amestec, pe timp de vara, poate produce surprize foarte placute. 
          Folosite crude nu prea au dat mari rezultate, deci nu uitati sa preparati cumva boabele de soia, oricum, firbere, prajire si apoi fermentare sau o fermentare mai accentuata.
          Exista in comert si un sos de soia, facut din seminte de soia fermentate, este excelent in lichidul de rehidratare sau chiar in boilies sau in apa de preparat amestecul de seminte. In general este foarte sarat dar nu am observat vreo respingere din partea pestilor la gustul sarat.

Arome boilis

Anason

         Probabil cea mai traditionala si folosita aroma in pescuitul crapului, in trecut, in toata Europa. Semintele(de fapt fructele) de anason sunt deosebit de aromate si foarte bune stimulatoare de digestie, in plus contin un ulei volatil cu efect foarte puternic asupra apetitului. 
         Le puteti gasi in comert, in magazinele tip “Plafar” sub numele de “Fructus Anisi”. 
         Anasonul o planta medicinala de origine mediteraneana, foarte folosita in medicina pentru calmarea colicilor intestinali si pentru reglarea digestiei. 
        Se folosesc macinate sau intregi, in proportie de max 1% din cantitatea de mix foarte apreciate de crapi. 
        Fructele de anason au cca 2-3 mm lungime, au culoarea maronie si sunt acoperite cu o coaja. Nu trebuie confundate cu Anisul Stelat. 

Anis sau Anasonul Stelat, Badianul

        Este vandut sub forma unor flori uscate, cu seminte in ele. Florile au forma unei stele, de unde si numele de anason stelat, este o planta originara din China, din familia magnoliaceelor. 
       Anis-ul este folosit ca planta aromata (mirodenie) in foarte multe domenii: cofetarie, medicina, industria parfumurilor, de altfel in unele tari se produce un fel de rachiu iar pentru vin fiert este un ingredient excelent. Mult mai aromata si mai dulce decat anasonul, anisul, are acelasi efect asupra digestiei si apetitului ca si anasonul, difera numai aroma si gustul. Ce trebuie retinut este faptul ca uleiul esential al acestei plante se afla in floarea uscata si nu in seminte, deci daca macinati stele de anis, macinati-le intregi nu numai semintele. 
       Se folosesc 1-2 flori/kg de mix in special la boiliesurile pe baza de fructe, eventual se mai pun inca 1-2 flori in apa in care fierb boiliesurile. 

Fenicul


         Cunoscut si sub numele de Anason dulce, feniculul este o alta planta medicinala cu efecte importante asupra digestiei, dar mai ales asupra indigestiei, fiind in acelasi timp un bun ingredient palativ. La fel ca si anasonul poate fi gasit in orice “Plafar”, sub forma unor mici fructe cu aspect de seminte (Fructus Foeniculi). Are aceasi aroma ca si anasonul dar gustul este mult mai dulce. 
          Se folosesc 20g/kg de mix, macinate intotdeauna.

Chimen


         Chimenul este folosit atat in bucatarie cat si in medicina, fructele de chimen sunt foarte aromate si au un gust puternic. Are un efect foarte puternic asupra digestiei si a altor probleme ale aparatului digestiv. 
          Macinat si introdus in boiliesuri va da si o aroma foarte placuta acestora. Nu se recomanda folosirea a mai mult de 8g/kg de mix. 

Seminte de trifoi

         Dulci la gust, cu o aroma foarte puternica de polen sunt minunate in toate mixurile dar mai ales in cele de fructe. Semintele de trifoi contin o mare cantitate de substante nutritive si zaharuri. 
5% seminte intregi de trifoi sau un amestec de trifoi si niger pot crea o atractie deosebita asupra crapilor.
         Nu le confundati cu semintele de lucerna care nu sunt la fel de dulci si aromate.
          Un alt aspect foarte important al semintelor de trifoi este prospetimea, nu folositi seminte mai vechi de un an.

Bucla

Acest nod este unul foarte cunoscut si utilizat de pescarii din toata lumea. Realizarea lui se face in trei pasi;

- pasul 1 - se pune firul in doua, se face un inceput de nod normal, insa nu se introduce capatul prin bucla o singura data ci de doua-trei ori;

- pasul 2 - se trage de ambele capete si se formeaza o bucla la dimensiunea dorita, apoi se strange cat de tare perimite firul;

- pasul 3 - se taie mustacioara ramasa.

Nod pentru vartej

Este un nod dificil care necesita experienta in legarea si strangerea nodurilor. Realizarea se face in cinci pasi:

- pasul 1 - se face o bucla prin punerea firului in doua, care se introduce in gaura vartejului;

- pasul 2 - bucla se da peste vartej si se suprapune cu firului dublu, formandu-se doua bucle suprapuse, ca in imaginea de mai jos;

- pasul 3 - vartejul se introduce prin ambele bucle formate la pasul doi de patru cinci ori;

- pasul 4 - se strange nodul cu grija;

- pasul 5 - se taie mustacioara ramasa si se agata vartejul la montura dorita. 

Bucla de prindere

          Este un nod mai dificil, si se realizeaza atunci cand se doreste o bucla mai mare. Realizarea sa se face in patru pasi:

- pasul 1 - se ia firul si se pune in doua, apoi se face o bucla (ca in imaginea de mai jos);

- pasul 2 - bucla facuta la pasul unu se prinde intre degetul mare si aratatorul mainii drepte;

- pasul 3 - firul dat pe din doua se roteste in jurul degetului mare si al buclei de patru cinci ori, dinspre palma spre palma spre unghie, apoi se introduce in bucla;

- pasul 4 - se trage firul ,pe care este bine sa-l umeziti in dreptul nodului, pana nodul este bine strans si apoi se taie mustacioara ramasa.

Nod de legatura intre doua fire

Nodul este mai eficient daca este facut intre fire de aceeasi grosime insa se prezinta binisor si intre fire de diametre diferite.

Acesta se realizeaza in patru pasi:

- pasul 1 - se ia primul fir si se rasuceste in jurul celui de-al doilea de noua-zece ori;

- pasul 2 - se iau capetele si se introduc in una din buclele facute cat mai aproape de mijloc, in caz ca nu nimeriti chiar mijlocul, in sens invers unul fata de celalalt;

- pasul 3 - se trag cele doua fire prin bucla circa doi centimetri apoi se trag cele doua fire principale pana se strang formandu-se nodul;

- pasul 4 - cele doua mustacioare ramase se taie cat ma scurt posibil.

Nod pe gamalie

Nodul se foloseste la legarea acelor cu bucla. Este destul de dificil insa merita incercat. Se realizeaza in patru pasi:

- pasul 1 - se introduce firul in gamalia acului;

- pasul 2 - se rauceste firul in jurul sau ca in desenul de mai jos de circa trei-patru ori;

- pasul 3 - capatul firului se introduce de jos in sus prin fiecare spirala;

- pasul 4 - se trage de fir pana se strange nodul si se taie mustacioara.

Bucla de ac

         Este un nod de legere pentru acele cu bucla. Se realizeaza in trei pasi:

- pasul 1 - se introduce firul prin gaura acului, se face o bucla pe fir , se inroduce firul prin bucla si se face un nod pe fir;

- pasul 2 - prin bucla rezultata se introduce acul fara sa se scoata de pe ac;

- pasul 3 - se strange bucla pe ac si se trage de firul principal. La sfarsit se taie mustacioara.

Bucla pe fir

Este un nod folosit pentru bucle formate pe lungimea firului nu in capatul firului si este folosit in general la monturile de fund. Realizarea lui se face in cinci pasi:

- pasul 1 - se ia firul si se face o bucla in zona unde se doreste nodul;

- pasul 2 - capatul firului se introduce in bucla de doua-trei ori, apoi se lasa o spirala mai lunga si se mai spiraleaza de doua-trei ori;

- pasul 3 - bucla initiala se introduce in spirala lasata mai lunga;

- pasul 4 - se trage de capete si se manevreaza bucla pana la dimensiunea dorita;

- pasul 5 - se trage de fir din ambele parti pana cand nodul este bine strans.

Nod pentru ac cu bucla

Nodul se foloseste la acele de pescuit cu bucla. Nodul este unul foarte rezistent, insa trebuie facut cu grija. Pasii de realizare sunt urmatorii:

- pasul 1- se trece capatul firului prin bucla acului si se formeaza o bucla pe lungimea sa;

- pasul 2 - capatul firului se introduce prin bucla facuta pe lungimea lui de circa patru-cinci ori;

- pasul 3 - se trage de fir fara a se strange nodul in totalitate;

- pasul 4 - se trage de firul principal pana nodul ajunge langa bucla carligului, se strange nodul si se taie mustacioara.

Momeli din animale moarte pentru pescuitul in ape dulci

Momeli naturale

Momeli naturale vii (partea a II-a)

Momeli naturale vii (partea I)

Iarna - sezonul reviziilor

         Daca te numeri printre pescarii care, iarna, nu merg la pescuit, dar vrei sa iti aminstesti de partidele de pescuit iti sugeram sa faci o revizie printre scule si, acolo unde este cazul, mici reparatii.

- lansetele - se verifica pentru a se vedea daca nu au ceva probleme,  fisuri nedepistate sau inele deteriorate. Tronsoanele care prezinta fisuri nu pot fi reparate intotdeauna, cel mai intelept ar fi ca acestea sa fie inlocuite. Inelele rupte se pot remedia usor prin cositorire sau brazare. Pentru inelele care sunt sparte sau au facut santuri se recomanda sa fie schimbate.
- mulinetele - revizia unei mulinete presupune verificarea angrenajului, a lagarelor, a rolei de ghidare a firului si nu in ultimul rand a franei.  Vom demonta mulineta ajutandu-ne, daca este cazul, de schema de ansamblu oferita de producator. Vom lua pe rand componentele si le vom degresa folosind putin gaz lampant sau benzina. La fel vom proceda si cu corpul mulinetei. Atentie  la cuplajul franei, este bine sa fie ferit de grasimi sau uleiuri altfel coeficientul de frecare va fi micsorat iar frana va deveni mai lenesa. Dupa ce am terminat aceasta  operatiune  vom analiza cu atentie angrenajul mulinetei, rulmentii si bucsele. Frana este un subansamblu a carei importanta este dovedita in timpul drilului unei capturi mari si foarte mari. Daca frana lucreaza bine avem sanse de reusita, daca nu ... nu. Cum se verifica frana ? In pozitia de maxima strangere frana trebuie sa blocheze total tamburul. Daca blocajul este partial inseamna ca discurile cuplajului nu au priza buna, deci frecarea nu este buna. In acest caz vom verifica daca acestea nu sunt imbacsite de uleiuri si vaselina. Daca da, atunci le vom curata cu grija. O problema si mai grava este daca frana este blocata, adica nu permite slabirea tamburului pana la derularea usoara a acestuia prin tragerea firului cu mana. Aici vom verifica daca nu cumva intre discuri exista impuritati. Este bine sa verificam si sistemul care realizeaza miscarea oscilatorie a tamburului in vederea asezarii uniforme a firului. Aceasta miscare este asigurata printr-un sistem cu cama si/sau roata dintata si nu prezinta un grad mare de complexitate. Vom avea grija ca elementele componente sa fie bine unse, ca si axul central al tamburului. Mulineta va fi unsa numai cu vaselina de calitate si nu cu ulei. O cantitate prea mare de vaselina nu strica dar face ca mulineta sa merga putin mai greu. O cantitate prea mica de vaselina poate conduce in timp la pierderea acesteia. lasand angrenajul principal fara ungere. Recomandabil ar fi sa ungeti bine angrenajele si elementele care se vor afla in miscare dupa care sa "umpleti" roata dintata cea mare cu vaselina, pe post de rezerva (o jumatate de lingurita de vaselina). Surplusul va fi redirectionat in zonele adiacente, constituindu-se rezerva de vaselina pentru tot anul. Daca aveti mulinete performante, o revizie anuala se dovedeste a fi suficienta. Pentru mulinetele slabe calitativ, cu jocuri si tolerante mai mari, este bine sa facem astfel de revizii ori de cate ori situatia ne-o cere (daca le scapam in apa, in nisip, daca constatam ca scartaie in timpul mulinatului). Neglijand aceste operatiuni vom avea sigur de pierdut.